O zi din viata lui Gigi Becali la Bruxelles

Author: Trichinel  |  Category: Corporate spam

Ora 7.30. Ba baiatule, da’ o brinza de oaie n-ai? (M-au omorit astia cu bufetu’
lor suedez. Hilton, Hilton, mare scofala…) Ma, tu n-auzi? Brinza de oaie ai?
Oaie ma, behehe, stii ce-i aia? O hahalera, nu intelege nimic

Ora 8.30. Pai asta-i parlament? Astia n-au auzit de Casa Poporului… Un bordei
Ora 9.00. Da’ unde-i nebunu’ ala de Vadim? Al dracu’ Tribun, iar se da mare la
ziariste ca stie el cite masele stricate avea Mihai Viteazu. M-a lasat ca
prostu la intrare.
Neaparat sa-mi iau asistenta. Tre’ sa fac selectie de oferte. Mihaela Radulescu
ar fi buna, ca stie cu papagalu. Da’i cam a dracu, sa nu ma cert cu ea cum s-a
certat Tribunu cu Zavoranca

Ora 9.15. Ia uite, ba, ce birou mi-au dat astia. Da’ unul cu balcon n-or fi
avind, sa fac si io un gratarel din cind in cind cu Banel si cu Teia?
Ora 12.00. A venit o ziarista de la BBC. Ca ce fac eu in Parlament, ca ce fac
eu pentru UE, c-o fi, c-o pati… N-a inteles nimic, io aduc crucea crestina in
mijlocul paganilor!!! O hahalera!

Ora 13.00. Mersi, bonjur, silvuple, m-a omorit servitoru asta cu limba lui
raraita. Ba baiatule, baga-ti ba mintile-n cap. Io-s Gigi Becali ba baiatule,
tu cu mine sa vorbesti cum zic io, nu cum vrei tu!!!
Ora 15.00. A venit azi sefu al mare, Barosu, sa ne intimpine ca noi parlamentari.
Baiat finut, stie sa le zica, e de-al nostru.
Ora 16.00. Aoleu ce fata are Traian Ungureanu asta! Ba baiatule, esti mai urit
ca Argaseala, cum dracu ai ajuns tu linga mine aci? Da-te ma mai incolo, ca
mirosi a ziarist. Un bagabont…

Ora 18.00 Acu’ mi-a trimis Vadim inca trei carti de poezie cu autograf, prin
servitoarea aia din Bulgaria ,
da n-are poze, m-am plictisit repede
Ora 20.00: Seara, ploua la Bruxelles. Table nu le stie nimenea aici. Zaru, os
de femei, trebe mangaiat…da n-ai cu cine aici. Beau un vin de cinspe ani
singur in hotel. Mi-e dor de palat.

Ora 22.00. Astia n-au OTV! Si nu da fotbal. Ia sa-l sun sun pe finu Mirel, sa
vad daca a mai injurat vreun arab …nu raspunde nici asta …l-am facut om…
i-am dat trei pungi cu valuta…
Ora 23.00. Mi-e dor de palat iar… nu ma suna niciun ziarist, auzi, dracu,
ce-mi fac astia, sa ajung sa-mi fie dor sa ma sune hahalerele alea
 

Dilema: Balena sau sirena ?

Author: Trichinel  |  Category: Corporate spam, Gramada cere varf, Spamcorporatist

Acum câteva zile, intr-un oras, din Franta, pe un afis cu o tanara spectaculoasa la intrarea intr-o sala de gimnastica, scria:
“În vara aceasta ce vrei sa fii: sirena sau balena?”

Se spune ca o femeie tanara, ale carei caracteristici fizice nu conteaza, a raspuns la întrebarea de publicitate în acesti termeni:

“Draga domnilor:
Balenele sunt mereu înconjurate de prieteni (delfinii, leii de mare, oamenii curiosi). Acestea au o viata sexuala( foarte activa, ramân gravide si au balenute micute dragalase, pe care le alapteaza.
Se distreaza de minune cu delfinii, umplandu-si burta cu creveti. Se joaca si inoata, cutrereira marile, cunoscand astfel de locuri minunate ca Patagonia , marea Barents sau recifii de corali din Polinezia..
Balenele cânta( foarte bine si chiar inregistreaza CD-uri. Sunt impresionante si, practic, nu au nici un dusman care sa le vaneze, in afara de om. Ele sunt iubite, aparate si admirate de toata lumea.

Sirenele nu exista. Si daca ar exista, ar sta la coada la cabinetele de psihoterapie, deoarece acestea ar avea o problema serioasa de
personalitate: “femeie sau peste?”.
Nu au viata sexuala, pentru ca-i omoara pe barbati, cei care se apropie de ele si pe langa acest aspect, pe unde si cum ar putea? Deci, din aceasta cauza, nu au copii. Ele sunt frumoase, adevarat, dar singure si triste. Oricum, cine ar vrea sa se apropie de o tipa care miroase ca un peste?
Pentru mine este clar, doresc sa fiu o balena.

PS: In vremurile astea, in care toata mass-media ne baga in cap ideea ca doar femeile slabe sunt frumoase, eu prefer sa ma delectez cu o inghetata impreuna cu copii mei, cu o cina buna cu un barbat care ma face sa vibrez sau cu o cafea si prajiturele impreuna cu prietenele mele.
Cu timpul câstigam în greutate, pentru ca acumulam multe cunostinte si informatii si cand nu mai au loc in cap sunt distribuite in restul corpului. Asa ca nu suntem grase, suntem teribil de culte. De astazi, când o sa ma uit la fundul meu în oglinda, o sa ma gândesc:”Dumnezeule, ce inteligenta sunt …. ”

sursa: de pe mail, Danutm

Funny dar adevarat: Demisia unui manager IT

Author: Trichinel  |  Category: Corporate spam
De pe mail adunate
Pe la corporatii plimbate
Si la voi aruncate.
Draga domnule B., ca un biet angajat al unei institutii de prestigiu, am cateva asteptari perfect normale. Prima dintre ele e ca superiorul meu sa dea dovada macar de o inteligenta infima, care sa o depaseasca putin pe a veveritei din parcul de vis-a-vis. Dupa ce m-ai hartuit constant si deosebit de enervant pe tot parcursul sarcinilor de serviciu, pot sa afirm cu tarie ca esti unul din putinele deseuri genetice ale vremurilor noastre. Daca este sa ma intrebi, ca administrator de retea, trebuie sa-ti spun ca am fost angajat pentru ca stiu Unix si Linux si tot restul, dar se pare ca m-ai luat pe post de papagal public, de cand toti colegii se distreaza copios cand incerc sa iti explic cum se face un “cut and paste”.

Pentru a suta oara!
Mi-este clar ca nu poti intelege computerele mileniul asta. Un sistem binar te face sa te zapacesti. Sunt prea multe optiuni, nu? La fel, nu vei intelege niciodata de ce te uraste toata echipa, dar am sa incerc sa iti explic, chiar daca sunt sigur ca va avea acelasi efect ca atunci cand ti-as explica ce este un IP.

In fine, noul tau MacBook are mai multa personalitate decat poti avea tu trei vieti de-acum inainte. Te fatai prin cladire toata ziua, cautand in zadar sa-i prinzi cu fofarlica pe ceilalti. In lumea asta a evolutiei managementului, tu esti alga aia verde-albastruie sau parameciul pe care il inghite toata lumea si de care rade toata lumea.

Daca am vazut ca nu e cale ca situatia sa se schimbe, ma simt fortat sa-mi prezint demisia, dar trebuie sa-mi afirm cateva puncte de vedere:

1. Cand cineva iti cere o recomandare pentru a se angaja, este impotriva firii sa dai una negativa. Cel mai usturator pentru mine ar fi fost sa scrii “Prefer sa nu comentez”.

2. Detin toate parolele ale oricarui cont din sistem si stiu orice paroluta pe care ai avut-o in ultimii 5 ani. Daca te hotarasti sa faci pe dragutul, o sa public imediat lista ta de “favourites”. Sunt sigur ca un cuvant ca “Lolita” nu este vazut prea bine de partenerii tai de afaceri.

3. Ultima data cand ti-am imprumutat camera foto “sa faci poze la ziua mamei”, ai uitat sa mentionezi ca aveai de gand sa te pozezi singur, nud in fata oglinzii. Apoi, ups, ai uitat sa stergi cardul, ca un repetent al tehnicii ce esti. Sa nu mai zic ca nu am vazut in viata mea asemenea gesturi facute cu sticla de ketchup in pielea goala, dar te asigur ca ele au fost copiate si pastrate la loc sigur, pana obtin scrisoarea aia de recomandare (si incearca sa folosesti spell-check, m-am saturat sa-ti tot corectez gramatica).

Multumesc pentru timpul acordat si ma astept sa am scrisoarea de recomandare pe birou pana la 8 dimineata, niciun minut mai tarziu! Daca sufli o vorbulita despre ce ti-am scris, fii gata sa iti raspandesc toate obsesiile nesimtite in lumea larga. Nu te pune cu administratorii de sistem, pentru ca ei stiu absolut tot ceea ce faci in timpul liber.

Cu drag,
T.B.

Nota: scrisoarea este cat se poate de reala, adaptata de redactorii BusinessTime.
Autorul este Ted Brewer, care chiar a trimis sefului sau o asemenea demisie.
Funny!